Wednesday, 16 May 2012

In Mai

Mai.....luna care ne pregateste de vara.
De cand am terminat facultatea, rasuflu usurata ca nu mai trebuie sa stau in casa, sa invat pentru examenele sesiunii de sfarsit de an, care incepea cam in perioada asta. Mai mult decat in oricare perioada a anului, in mai ma simteam ca un condamnat care are de ispasit o pedeapsa. Ii invidiam pe toti cei care aveau motiv sa fie afara, pe strada, in parc, oriunde, dar nu intre patru pereti.
Asa de mult mi-a lipsit luna asta, ca si acum, dupa atâtia ani, rasuflu usurata ca nu mai am nicio constrângere si pot sa petrec mai mult timp afara si sa ma bucur de culorile ei, chiar daca e vorba doar de niste priviri pe fuga,in goana masinii.
Duminica dimineata am fost la piata si dupa ce am terminat de târguit, m-am oprit la un stand cu flori. Flori de gradina. De fiecare data ma tenteaza cate ceva, desi imi place sa-mi fac singura rasadurile, din seminte cumparate sau culese de la florile sezonului precedent.
De cativa ani muscatele mele de la tara nu supravietuiesc iernii, indiferent de metoda de pastrare, asa ca, in perioada asta, incep formarea colectiei de sezon. Uitandu-ma la cele de la standul cu flori, mi-a cazut privirea pe o galeata cu flori taiate. Si mi-a tresarit inima de bucurie, pentru ca acolo erau, nici mai mult nici mai putin decat MARGARETE.
Ooooooh, da, chiar MARGARETE!
Ii trimit un buchet mare, mare de urari de sanatate celui sau celei care s-a gândit sa cultive in regim de "trufanda" si flori de gradina, nu numai salata, ridichi si ceapa verde! Si nu orice flori de gradina, ci MARGARETE!
La mine in curte, abia peste o luna isi fac aparitia.
Au un loc special in sufletul meu. Intotdeauna le-am iubit. Mi-e tare greu sa explic de ce.
Sunt simple. Sunt vesele. Sunt delicate. Sunt simbolul rusticului veritabil.
Mi-am luat un buchet mare si le-am asezat in doua vase, ca sa dau de ele in locurile pe unde stau mai mult.
Si le-am facut o gramada de poze.


Iar aseara, ca sa mai avansez cu ordinea pe balcon, mi-am facut curaj sa ma ocup de punga cea maaaare plina cu lavanda uscata, adusa inca de asta-toamna de la tara.
Am intins o foaie mare de hartie pe covor, am asezat punga cea mare si am inceput sa rup inflorescentele de pe tulpini si sa le pun intr-o cutie de carton.
Dupa cateva ore, in timp ce mai mult am ascultat decat am vazut filmele de la TV, am terminat.
Cand C. a venit acasa, de pe hol l-a intampinat parfumul de lavanda.
Nici acum n-am putut sa arunc nimic.Chiar si tijele uscate le tai cat mai marunt si le folosesc in amestec cu florile si frunzele ei, pentru ca totul are parfum.
Abia astept noua recolta de lavanda!

Si, in ton cu atmosfera de mai, am cusut un mic dar in care poate fi purtat in siguranta un maaaare buchet de margarete.


Sa aveti o zi frumoasa!

3 comments:

...tiktakro... said...

Multumesc pentru urarile de sanatate, le primesc cu mare drag :D, pentru ca da! am o tufa de margarete in gradina, linga pavilion :D....si mie imi plac tare mult ! si mai imi place muscata cu frunzele cu aroma de lamiie ;)...de fapt imi place orice "model vechi" de muscata, cum aveam in copilarie pe pervaz, culori simple si puternice....muscatele astea moderne sunt prea sensibile....
Frumoasa sacosa, cu si fara margarete ;)

Mihaela said...

Probabil ca febra "consumului" i-a atins si pe cei care cultiva flori. Altfel nu-mi explic cum a devenit muscata un soi aproape anual....Iar noi, publicul larg, suntem lasati sa credem in continuare ca este soi peren si ca nu stim sa le ingrijim, de ne mor peste iarna.
Nu sunt adepta teoriei conspiratiei, dar intamplandu-mi-se lucrul asta de cativa ani buni, nu pot trage alta concluzie.....

lili.constanta said...

Margaretele sunt si preferatele mele! :)) Eleganta lor sincera si simpla ma cucereste!

Post a Comment