Wednesday, 30 January 2013

A dress for the GPS...like a puffy pouch ! / Hainuta pentru GPS, ca un port-ceva pufos!




Fiul meu are un GPS fara husa, pe care il foloseste din cand in cand, atunci cand pleaca din oras. Ca sa nu se zgarie si sa nu se prafuiasca, m-a rugat sa-i fac o husa, ceva...in care sa-l puna. Cand aveam timp, nu aveam chef, cand aveam chef, nu aveam timp....Norocul lui a fost ca intr-o zi, am vrut sa fac o pauza activa si sa ma joc putin "quilting-as-you-go", asa ca, cele doua (timpul si cheful) s-au intalnit miraculos si in cateva ore, portofelasul (ca nu are forma de husa) a fost gata.

1. Am masurat GPS-ul si am taiat  pentru fiecare din cele doua fete, cate un dreptunghi din materialul ce va fi in interiorul lui si un dreptunghi din vatelina. Panza a fost taiata cu o rezerva de circa 0.75"(2 cm) fata de dimensiunea finala, iar vatelina, la dimensiunea finala, ca sa nu ingroase prea mult portiunea care va fi cusuta la masina, mai tarziu, la asamblare. Panzei i-am lasat o rezerva mai mare decat aveam nevoie, pentru ca in general, matlasarea reduce dimensiunile initiale.
Am fixat vatelina pe panza (rosie la mine) cu adeziv temporar.


2. Am inceput sa asez peticutele de materiale pentru patchwork, unul cate unul, "pe vazute", adica fara sa urmez un model geometric strict.
Primul peticut a fost fixat de vatelina direct prin quiltuire.

Dupa cum vedeti, n-a fost nevoie sa schimb piciorusul masinii de cusut, pentru ca vatelina nu a fost pufoasa.

3. Fiecare peticut (sau grup de peticute asamblate separat) a fost asezat fata la fata, margine la margine, peste ansamblul fixat deja pe vatelina si a fost tighelit cu rezerva de 0.25" (0.6 cm) prin toate cele trei strate. Apoi, am intins bine pe vatelina, bucata nou cusuta, presand cu degetul rezerva (nu a fost nevoie sa calc rezervele, dar am avut grija sa netezesc bine cu unghia, fara sa deformez tesatura) si am quiltuit-o.

Am cautat sa am petice mai mari decat era nevoie, chiar daca depaseau cu mult dimensiunile dreptunghiului meu de baza, pentru ca oricum, la sfarsit urma sa tai ansamblul exact la dimensiunea necesara. Mai bine sa fie decat sa nu ajunga, asa-i?

4. Am terminat o fata a portofelului, apoi am procedat la fel si cu cea de a doua.



5. Dupa ce am terminat patchwork-ul, intors cu fata in jos, ca sa vad dreptunghiul de la baza (la mine, panza rosie), am taiat totul la dimensiunea care includea rezervele dorite in mod normal pentru asamblarea portofelului. Pentru latura pe care urma sa cos fermoarul am lasat o rezerva de 0.5" (circa 1 cm), iar pentru celelalte trei laturi, am prevazut 0.25"(0.6 cm).





6. Am pregatit fermoarul si am taiat colturile care vor da largimea fundului portofelului. Dupa ce le-am taiat (cate un patratel de 1"/2.5 cm) mi-am data seama ca nu era cazul, pentru ca forma GPS-ului nu necesita largime...


 7. Am scurtat fermoarul si l-am cusut.


8. Avand grija sa am fermoarul deschis, am cusut una de cealalta, pe dos, cele doua fete ale portofelului, apoi, am inchis si cele doua colturi ai am surfilat totul, pentru ca nu am avut de gand sa adaug captuseala.



9. Am intors totul pe fata (de-aia nu trebuie sa uitati fermoarul inchis!).


10. Si am facut proba:



Pentru poza, am pus GPS-ul in picioare, ca sa se vada, dar el va sta in husa-care-arata-ca-un-port-ceva (ce mi-o fi trebuit sa-i dau largime!!!) culcat.

Oricum, beneficiarul a fost foarte incantat si de cum arata si de cat de bine ii protejeaza jucaria (vatelina dand exact grosimea, fermitatea, dar si moliciunea necesara).

Cu prima ocazie, o sa-i fac o alta protectie pentru aparat, care sa arate chiar a husa!

Spor la lucru si

O zi frumoasa!



Thursday, 24 January 2013

It's time! / A sosit momentul!

I had the courage to get involved in a great project: a group quilt.
The pattern was made by Geta, the organizer of this project. We are 7 Quilt Sisters: Geta, Nina, Ela, Silvia, Ortansa, Sanda and me, but we will have the occasional help of other two sisters of Geta.
The most important thing is that we have to stitch about 1250 regular hexagons and about as many irregular pieces. But what you don't know is that I and Sanda have never stitched hexagons! That's why we are a little bit worry about that. We don't want to make mistakes, we want our hexagons fit perfectly with the others of our experienced Quilt Sisters.
But Geta took care of everything and each of us have responsibilities according to his skills.
In order to be sure that all the hexagons will have the same dimensions, Geta cut all my hexagons! Both paper ones and fabric ones! A lot of hard work
Here is my homework, received this morning in a little parcel:

 No, it's not a cake!


It's one of my two hexies bundles!


A few days ago, I made a little exercise to "prepare my hands" for our project and I made a little hexagons flower.



I took my lesson from mistakes but because it was not so bad, I wanted to use my first hexagons-flower on something. The occasion was on hand: I was working on some shopping bags. Now one of them has this pocket:



It's time to gather all my courage and go to the hexagons stitching.

Did I tell you that every time I was looking at a hexagon quilt photo I was wondering myself "How on earth, had this lady that huge patience to cut and sew BY HAND all those thousand little pieces"? And every time my conclusion was: Hexagons? Definitely, not for me!

Definitely, huh?
Definitely....

Have a beautiful day and wish me luck!





Sunday, 13 January 2013

A secret well kept / Un secret bine pastrat

Marele Oras e din nou, frumos.
E alb si curat.
Pentru ca a nins, iarasi.
Ce bine ar fi ca iarna asta sa fie la fel de ordonata si de aici incolo: pana nu se topeste un rand de zapada, sa nu mai astearna altul!

De dimineata am dat o fuga pana la piata si am luat si aparatul de fotografiat cu mine. Voiam sa pozez copacii ninsi, numai ca, trecand pe langa un magazin, am observat o multime galagioasa care comenta aprins ceva...nu stiu ce...n-am inteles. Cred ca magazinul pregatise niste oferte exceptionale devreme ce toata lumea se aliniase la coada, asteptand momentul fericit.


Nu sunt genul care vaneaza chilipirurile, dar de data asta am devenit pur si simplu curioasa.
Totusi! Sa nu mai ramana niciun carucior liber?!
Ce putea sa fie asa de nemaipomenit?


Am dat sa ma apropii. Poate-poate inteleg ceva....Daaar....decat sa-mi dezvaluie secretul, au preferat, fie sa-si ia zborul, fie sa-mi intoarca spatele! Pur si simplu!

Daca am vazut ca sunt atat de categoric respinsa, mi-am infrant curiozitatea, m-am indepartat si mi-am continuat drumul.
Nu-i nimic!
Sa ia ele tot!

Mi-am facut cumparaturile in piata si am fotografiat copacii.
In definitiv, nu pentru asta plecasem de-acasa?


 
Sa aveti o saptamana frumoasa!

Tuesday, 8 January 2013

New year, new dolls!



Am inceput anul lucrand papusi.
Sunt in probe.


De data asta sunt umplute cu lavanda - stiu ca stiti, dar nu ma pot abtine sa nu repet: de la mine din curte ;). Au rol de pernute parfumate si jucarie si pentru copiii mari (adica cei care merg la liceu, facultate, serviciu...sau stau acasa) si pentru copiii mici (adica cei care merg la gradi, scoala....sau stau acasa).
Bineinteles ca nu vor arata toate asa. Si bineinteles ca vor fi si baieti!
Nu vor fi toate parfumate cu lavanda. Vor purta parfumul ales de fiecare, si care va putea fi schimbat oricand. Sau nu vor fi parfumate deloc.



Ma intorc la lucru.

Sa aveti o zi frumoasa!
Sa aveti un an mai bun!